Isabel Allende : Fiica norocului

 Trebuie să mărturisesc că dacă nu aş fi citit foarte clar numele autoarei pe coperta romanului, nu mi-ar fi venit să cred că Isabel Allende îşi poate modifica atât de mult scriitura şi că poate propune teme ce nu prea erau abordate în perioada aceea. Singurul lucru pe care îl are în comun cu restul operei ar fi acela că o parte din acţiune se petrece în America Latină, iar cealaltă parte pe coastele salbaticei Californii.

 Acţiunea este relativ simplă : o tânără chiliană este crescută din milă de către o familie de englezi, însă în ciuda educaţiei primite se îndrăgosteşte năvalnic de un localnic, ce o va părăsi evident, iar protagonista pleacă în căutarea iubitului pe coastele Californiei.
 
 Uimitoare nu este însă acţiunea în sine, ci modul în care autoare adună personaje de pe diferite continente şi le atribuie un rol într-o piesă de teatru comună : tânăra Eliza este ajutată de un înţelept chinez pentru a supravieţui călătoriei, în California sunt descrise toate rasele care au venit în căutarea aurului şi odată cu ele viciile pe care le-au adus, prostituatele sunt înzestrate cu o inimă de aur şi îşi ajută aproapele, iar hoţii şi criminalii dovedesc afecţiune faţă de semenii lor.
 
  Isabel Allende are grijă să adauge o notă de mister şi să răsucească în aşa fel acţiunea încât finalul pe care îl propune ea nici măcar nu ţi-ar fi trecut prin minte : se dovedeşte că fata era de fapt copilul bastard al familiei, iubitul devine un celebru bandit, iar înţeleptul chinez îi va deveni soţ.
 
  Ceea ce m-a frapat cel mai mult, însă, a fost tema reîncarnării pe care se bazează acest roman : deşi la vremea aceea nu se ştiau prea multe lucruri despre această noţiune, scriitoarea ne arată credinţa ei în reîncarnarea sufletului pentru a-şi ispăşi păcatele şi pentru a-şi urma karma, până când nu va mai repeta aceleaşi greşeli. Practic eroina este un suflet blestemat să se îndrăgostească în fiecare viaţă de un bărbat nepotrivit, până când va înţelege că mai există pe lume şi alte moduri de a iubi.
 
 Un român suprinzator, ce te ţine cu sufletul la gură până la ultima filă.